Pe coline bate vântul
Gândurile mi le poartă,
Răscoleşte tot pământul
Si poveştile le poartă.
Si cu el poartă povestea
Marinarului călator,
Duce cu sine vestea
Timpului rătăcitor.
O corabie încărcată
Plină cu vise şi cu dor,
Ce de vânt este purtată
Sus pe valul plutitor.
De pe mările întinse
Gândurile le tot poartă,
A celor culegători de vise
Ce în vise se înneacă.
Si călătoreşte vântul
De la apus, la răsărit,
Mătură întreg Pământul
Suierând la nesfârşit.
Si-n cotloane se ascunde,
Mângâie al ierbii fir
Pe albastrele mării unde,
Cântă pe la ceas târziu.
(Va continua)
