O aventură florală

Când prin parc treceam odat’,

Fiind în gânduri cufundat

Nu ştiu cum, dar dintr-o dată

Am intalnit o mândră fată.

02_amenajare_gradini_13_590x230_79890200

Rochie albă, înflorată,

Purta preafrumoasa fată

Şi pe unde ea trece,

Florile răsar pe dată.

Ea-mi zâmbeşte şi mă-ntreabă

De al meu nume ca să-l ştie,

Cine sunt, ce fac acolo

Totul pare o reverie.

Căci sub zâmbetul dulce al fetei

Capul eu mi l-am pierdut,

Şi rechem prin poezie

O idilă din trecut.

Zic, « sunt un călător

În astă lume trecătoare »,

– Bine dragă călator,

Spuse ea cu încântare.

Eu sunt a florilor crăiasă

Primăvara preafrumoasă,

Şi prin puterea mea divină

Ţie îţi aduc lumină,

Şi un cadou plin de magie

Adus din a mea împărăţie,

Glasul florilor să-l poţi auzi

În decurs de o zi.

Şi zicând toate acestea

Ea, deodată a dispărut,

Am rămas plin de uimirea

Faptului necunoscut.

(Va urma)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s