In dialog cu pasarile calatoare

 -Dragi voi păsări călătoare,

Ce străbateţi întreaga zare,

Voi Pământul ocoliţi,

Munţi semeţi, încărunţiti,

Nesfârşite ape line,

Văi, câmpii cu roade pline.

 

Voi veniţi la noi în Carpaţi

Doina să o ascultaţi,

Voi natura înveseliţi

Viaţă nouă daruiţi.

 

Dar când toamna cea haină,

Mantia de frunze plina

O aşterne pe campii

Cu ploi multe, vijelii,

Voi atuncea drumul luaţi

Si fugiţi dintre Carpaţi!

 

Dar noi v-aşteptăm cu drag,

İn al lunilor şirag,

Până când în martie iară,

Haină nouă îmbracă ţara,

Iar veniţi la noi în Carpaţi

Doina să ne-o ascultaţi.

 

 -Noi venim din depărtări,

Pe a Cerului cărări

Si aducem al nostru cânt,

Vouă oamenilor pe Pamânt!

 

Si în drumul nesfârşit

Noi pământul am ocolit,

Din hotare, în hotare

Pe întinsa albastră mare.

 -Spuneţi păsări călătoare,

Ce vedeţi în departare ?

 

 -İn eternul nostrum drum

Ce nu va-nceta nicicum,

Căci de secole migrăm

Si acasă noi nu stăm,

 

Astfel, vedem munţii mari,

Si stejarii seculari,

Nesfârşite ape line,

Văi, câmpii cu roade pline.

 

Iar de pe întinsa zare,

Popoare după popoare

Ţări frumoase, mândre ţări,

Peste oceane şi mări.

 

Dar vedem şi suferinţă,

Sărăcie, umilinţă

Ţări trunchiate, nimicite,

De războaiele cumplite!

 

Noi dorim cu al nostru viers

Pacea iar in Univers,

Să aducem bucurii

Pentru mame şi copii!

 

De Andreea Mortier

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s